Repere culturale româneşti în Italia/ de Ziarul de duminică

 

Centrul Cultural Italo-Român din Milano, asociaţie născută în 2008 cu scopul de a promova cultura română în Italia şi de a crea o legătură culturală şi sufletească între cele două popoare, a înfiinţat anul trecut Editura Rediviva, cu scopul de a face cunoscută literatura română în Italia. Una dintre primele cărţi publicate a fost acest Anuar *). O carte care, cum scrie Micaela Ghiţescu, preşedintele Fundaţiei Culturale Memoria, în cuvântul înainte, apare astăzi când e timpul punţilor, punţi care poartă denumiri diferite, devenite titluri ale diferitelor părţi ale volumului.

Interferenţe culturale italo-române de-a lungul veacurilor cuprinde texte despre Petru Cercel, Romolo Gessi şi Ramiro Ortiz. Prezenţe culturale şi artistice româneşti cuprinde texte despre Marinel Ştefănescu – 35 de ani de balet, coregrafie şi pictură, artista Daniela Nenciulescu, balerinul Gheorghe Iancu, muzicianul Roman Vlad. În partea numită Comunitate sunt texte despre Badea Cârţan în conştiinţa contemporanilor, prezenţa constantă românească la Premiul Internaţional de Poezie de la Triuggio, învăţarea corectă a limbilor italiană şi română, scene din viaţa culturală a Episcopiei orotodoxe a Italiei. Partea numită Societate cuprinde texte despre probleme de actualitate: românii la a doua generaţie, cazurile Nikolas Grasso şi Vlad Scolari, imaginea românilor în Italia la cinci ani după “cazul Mailat”, România celor de peste hotare, cultura devenită passepartout al integrării. In memoriam cuprinde portrete Marco Cugno, Camilian Demetrescu şi Rosa del Conte. Mai mult de 50 de pagini alocă Anuarul părţii intitulate Literatura şi drumul spre casă, cu introducere semnată de Ingrid Beatrice Coman, intitulată “Cărţile, pietre albe pe drumul spre casă”. Diversitatea acestei părţi este uimitoare: “O vorbă bună”, de părintele Nicolae Steinhardt; “Simplu elogiu al cărţii”, de Ioana Pârvulescu; “Carlo Goldoni în eseistica românească”, de Smaranda Bratu Elian; “Medalion Bujor Nedelcovici”, de Ingrid Beatrice Coman; “Interviu cu Doina Ruşti”, de Lorena Lupu; “Prefaţa la In absenţa tatălui” de Stelian Ţurlea, de Dan C. Mihăilescu; “Literatura zilelor noastre”, de Raffaele Taddeo. Anuarul se încheie cu trei fragmente de proză semnată Doina Ruşti, Viorel Boldiş şi Ingrid Beatrice Coman şi cinci de poezie – Ana Blandiana, Grigore Vieru, Vasile Voiculescu, Viorel Boldiş şi Eugenia Bulat.

“Reînnodarea, în anii de după căderea comunismului, a raporturilor culturale a devenit o provocare pentru contemporani, provocare căreia Anuarul datorat Centrului Cultural Italo-Român şi colaboratorilor săi îi face astăzi faţă cu strălucire şi demnitate”. Micaela Ghiţescu.

*) Repere culturale româneşti în Peninsulă, Annuario del Centro Culturale Italo Romeno, Editura Rediviva