«Anuar»

 

Repere culturale românești în Italia publicația Centrului Cultural Italo-Român din Milano

Apariția volumului în limbile română și italiană se constituie într-o premieră, întrucât la nici cinci ani de la fondarea sa, Centrul Cultural Italo-Român din Milano tipărește în cadrul propriei edituri un volum adresat comunității românești din Italia dar și celor de Acasă, cărora le face cunoscut că în Italia, viața culturală românească devine tot mai prezentă și mai cunoscută de opinia culturală italiană.

annuario-2012Latinitatea și raporturile vechi culturale ala României cu Italia încă de la începutul Evului mediu sunt elemente care călăuzesc și astăzi relațiile între cele două popoare. Volumul de față dorește să fie o oglindă a acestor raporturi actuale, dinamizate mult de o comunitate românească în continuăcreștere în Peninsulă, cu deja o a doua generație de tineri români care se nasc și studiază în această țară.

Aproape 30 de autori: istorici, lingviști, sociologi, documentariști în diferite domenii, jurnaliști, scriitori și poeți sunt semnatarii acestui prin număr al Anuarului Cultural. Menționăm nume precum: Micaela Ghițescu, președinta Fundației Memoria, autoare a unui emoționant Cuvânt înainte, scriitoarea Marta Petreu, prof. Smaranda Bratu Elian, prof. Adrian Niculescu, Doina Ruști, iar de partea italiană: Marco Baratto, Sabrina M. Arpini, Raffaele Taddeo, cunoscători și susținători ai culturii românești în Italia.

Partea de literatură și poezie aduce în prim plan și scriitori români care trăiesc în Italia: Ingrid B Coman care este și director al editurii Rediviva, poetul Viorel Boldiș sau Eugenia Bulat, poetă din Basarabia. Un capitol aparte este dedicat unor mari personalități de origine română care trăiesc în Peninsulă de aproape patru decenii: coregraful Marinel Ștefănescu, balerinul Gheorghe Iancu, artista Daniela Nenciulescu.

Volumul a apărut cu sprijnul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Guvernului României, în urma concursului lansat de acesta in luna ianuarie 2012, concurs adresat tuturor asociațiilor românești din diaspora.

Redăm câteva pasaje din Cuvântul înainte semnat de Micaela Ghițescu, care a onorat cu scrisul și gândurile dumneai: „Cartea pe care o avem în faţa ochilor este un dar. Un dar făcut nouă, celor din ţară, de către voi care călcaţi astăzi pe urmele strămoşilor noştri (căci „de la Rîm ne tragem”…) şi vieţuiţi pe meleagurile lor. Cu toate ispitele care vă ademenesc şi vă înconjoară acolo, şi poate cu amintirile nefaste din ţara pe care aţi părăsit-o pentru că nu o mai simţeaţi a voastră, aţi ştiut, prin această carte, să ne daţi de ştire că, pornind la drum, în sărăcăcioasele voastre bagaje de bejenie, aţi luat cu voi povara „dureros de dulce” a dorului. Iată esenţa, rădăcina acestei cărţi: ne-aţi dăruit dorul vostru care, pe drumul de întoarcere, s-aîntâlnit cu dorul nostru de voi, cei din depărtare. Ne-am făcut unii altora semne, ne-am fluturat pălăriile şi eşarfele, spunându-ne, voi, „Bun rămas!”, răspunzându-vă, noi, „Mergeţi cu bine!”, şoptindu-ne, şi unii şi alţii, în tainiţele sufletului, „Să nu ne uitaţi!”

Pe lângă dar, cartea este şi oglindă: a nenumăratelor ţesături, străvechi sau mai recente, care ne-au ţinut totuşi împreună. De-a lungul timpului, ele au cunoscut şi o brutală ruptură, când între noi şi voi ne-a fost impus deşertul.

Dar astăzi e timpul punţilor. Aceste punţi poartă denumiri diferite. Ele se numesc Interferenţe culturale şi ne amintesc că Anuarul s-a construit pe baze adânci şi solide, care au rezistat eroziunii secolelor, precum Columna din străfundurile noastre. Îşi au rădăcinile încă în evul mediu, s-au dezvoltat frumos şi constructiv în perioada paşoptiştilor, pentru ca, pe baza liantului constituit din latinitatea noastră comună, să înflorească prin trainice legături de prietenie şi de solidaritate, întru îndeplinirea idealurilor noastre de libertate. Şi nu este de prisos să amintim, iar şi iar, de rolul umaniştilor italieni în formarea conştiinţei latine a românilor. Din păcate, aşa cum s-a întâmplat cu multe realizări europenizante dinaintea celui de-Al Doilea Război Mondial, puntea importantă a interferenţelor culturale dintre cele două ţări ale noastre a fost ruptă brusc de evenimente care, pur şi simplu, au scos România din leagănul firesc al lumii latine şi au cufundat-o în bezna comunismului totalitar şi slavizant. (…) Regimul comunist a pus capăt – vremelnic,însă vremelnicia a durat o jumătate de secol, aproape cât o viaţă de om – frumoaselor tradiţii ţesute între cele două ţări, tradiţii pe care generaţiile care aveau să vină nu le-au cunoscut, sau le-au cunoscut doar parţial.

Reînnodarea, în anii de după căderea comunismului, a acestor raporturi culturale a devenit o provocare pentru contemporani, provocare căreia Anuarul datorat Centrului Cultural Italo-Român şi colaboratorilor săi îi face astăzi faţă cu strălucire şi demnitate.”

Redacția Anuarului: Maria Floarea Pop, Ingrid Beatrice Coman, Violeta P. Popescu; coordonator: Violeta Popescu

Cuprins

PREFAŢĂ – Micaela Ghitescu / 7

I. INTERFERENŢE CULTURALE ITALO-ROMÂNE DE-A LUNGUL
TIMPULUI / 9

România-Italia raporturi culturale reciproce / 11
Petru Cercel şi relația lui cu Italia / 30
Romolo Gessi – fiu adoptiv al României / 36
Ramiro Ortiz, misiune de cărturar între România și Italia / 42

II. PREZENŢE CULTURALE ȘI ARTISTICE ROMÂNEŞTI / 49

Marinel Ştefănescu: 35 de ani de balet, coregrafie și pictură/ 51
Artista Daniela Nenciulescu. Dincolo de… / 62
Balerinul Gheorghe Iancu – magia dansului / 68
Roman Vlad: o viaţă dedicată muzicii / 74

III. COMUNITATE / 81

Badea Cârţan în conștiinţa contemporanilor / 83
Prezență constantă românească la Premiul Internaţional de Poezie de la Triuggio / 87
Să învăţăm corect limba italiană și română / 91
Din viața culturală a Episcopiei Ortodoxe a Italiei / 95

IV. SOCIETATE / 101

Românii la a doua generaţie. Identitate şi promovare românească: Nikolas Grasso şi
Vlad Scolari / 103
Imaginea românilor din Italia, la cinci ani după „cazul Mailat“ / 115
Unde suntem „acasă“? România celor de peste hotare / 119
Românii în Italia: când cultura devine passepartout al integrării / 122

V. IN MEMORIAM / 125

Prof. Marco Cugno, 1939–2012 / 127
Camilian Demetrescu, 1924–2012 / 133
Rosa del Conte, 1907–2011 / 143

VI. LITERATURA ŞI DRUMUL SPRE CASĂ / 149

Introducere: Cărţile, pietre albe pe drumul spre casă, de Ingrid Beatrice Coman / 151
O vorbă bună, de părintele Nicolae Steinhardt / 153
Simplu elogiu al cărţii, de Ioana Pârvulescu / 156
Carlo Goldoni în eseistica românească, de Smaranda Bratu Elian / 158
Medalion Bujor Nedelcovici. Un om, un destin, de Ingrid Beatrice Coman / 162
Exilul și literatura / 163
Cinstirea martirilor / 164
Conștiința de scriitor / 167
Când cartea bate viața, interviu luat Doinei Rusti, de Lorena Lupu / 170
În absența tatălui, de Stelian Țurlea / 172
Curajul simplității / 173
Aceste ființe ciudate…, de Ioana Pârvulescu / 175
Literatura în zilele noastre, de Raffaele Taddeo / 178
Tărâmul prozei / 181
Lizoanca la 11 ani – fragment / 183
Batista albă din fereastră / 185
Amanet pentru mămici / 187
Tărâmul poeziei / 191

Ana Blandiana:
Torquato Tasso / 193
Ţara părinţilor / 194
Ţara / 194
Exil / 194

Grigore Vieru:
Salvaţi-vă prin limbă / 195
Of, Italia / 196
Să mergi frumos / 196

Vasile Voiculescu:
Inscripţie / 197

Viorel Boldiş:
Vine o vreme / 198
Copii de noi înşine / 199
Intersecţie / 199
Cu fiecare poezie / 199

Eugenia Bulat:
Porumbeii Veneţiei / 200
Acord final / 201

Lista Autorilor

 

Cărţi publicate: