redivivaedizioni.com

Prin organizare socială se înțelege orice grup de oameni care este stabilit din elemente comune, idei comune, moduri similare de a vedea lumea.

În plus, este important ca un astfel de grup de oameni să fie considerat o organizație socială, încât să fie atins un obiectiv, fie el solidar sau privat. Acest lucru se întâmplă întrucât o organizație socială trebuie să existe întotdeauna dintr-un motiv și nu pentru variabile cauzale spontane (caz în care nu am vorbi despre organizații sociale ci mai degrabă despre expresii comune ale anumitor grupuri sociale).

Organizațiile sociale există din momentul în care ființa umană a început să trăiască în societate

Deși acesta este un termen foarte la modă și actual, organizațiile sociale pot lua multe forme diferite și au fost de-a lungul timpului. Una dintre principalele caracteristici pe care trebuie să le aibă o organizație socială este aceea de a avea un grup de oameni care împărtășesc elemente comune, interese similare, valori similare sau moduri de a acționa în anumite situații. În același timp, organizațiile sociale sunt întotdeauna înființate cu un scop, de exemplu să schimbe realitatea care le înconjoară membrii, să ofere discuții pe anumite teme sau pur și simplu să împărtășească un moment specific.

Așa cum societățile și instituțiile umane sunt complexe, și organizațiile sociale pot deveni extrem de complexe și chiar conflictuale. Pentru a evita acest lucru, ei trebuie să aibă un sistem mai mult sau mai puțin rigid de ierarhii care organizează diferitele sarcini, stabilesc diverse funcții și marchează obiectivele, precum și rezultatele care trebuie atinse.

Diferența dintre mișcarea socială, organizarea socială și societatea civilă

Acești trei termeni au similitudini și diferențe și în acest sens pot crea o anumită confuzie. O mișcare socială este în mod normal un grup mare de indivizi care împărtășesc idealuri și care încearcă să transforme un aspect al realității. În mod normal, aceste mișcări sunt foarte eterogene și se caracterizează prin opoziția lor față de puterea stabilită, în special față de guvernul unei națiuni.

O organizație socială are o serie de elemente:

1) persoanele care o formează creează o entitate cu un obiectiv și interese comune (de exemplu, o asociație culturală sau o fundație non-profit),

2) entitatea dobândește o formă juridică specifică (societate cooperativă, societate colectivă și altele) și

3) persoanele care alcătuiesc entitatea sunt guvernate de un anumit fel de reguli (de exemplu, statut).

Pe de altă parte, ideea societății civile are două semnificații: este un tip de companie și este termenul de a se referi la ansamblul de organizații și mișcări sociale.

Gama organizațiilor sociale este o reflectare a comunității

O societate este un grup uman eterogen și plural. La fel se întâmplă și cu organizațiile sociale care o compun. Unele au un scop pur recreativ, cum ar fi cultural sau sportiv. Alții au o puternică componentă de solidaritate, cum ar fi ONG-urile. Unele au un scop economic (de exemplu, asociații de afaceri).

În multe cazuri, organizațiile sociale se concentrează pe apărarea unui grup (de exemplu, sindicatele muncitorilor sau asociațiile de consumatori).

Conceptul de organizare socială înțeles ca model al societății

În vremurile preistorice, oamenii erau deja înrudiți pe baza unor interese și legături comune. În acest sens, au creat o structură generală sau un tip de organizație socială, cum ar fi tribul, clanul sau hoarda. Odată cu trecerea timpului, s-a impus un nou model organizațional bazat pe munca unora (sclavii) și dominația altora (acest sistem este cunoscut sub numele de sclavie).

În Evul Mediu s-a stabilit ordinea feudală bazată pe împărțirea socială pe moșii sau clase. Din epoca modernă până în prezent au existat diferite forme de organizare socială: colonialism, comunism și capitalism.