redivivaedizioni.com

Termenul de conștiință socială se referă la capacitatea anumitor indivizi, grupuri sau organizații sociale de a percepe acele realități înconjurătoare care necesită atenție, de a reflecta asupra lor și, în unele cazuri, de a acționa pentru a le transforma. Ideea conștiinței sociale este astăzi foarte extinsă prin creșterea semnificativă a grupurilor de populație în condiții inferioare (inferioritate care este reprezentată la nivel economic, ideologic, etnic și sexual) și prin nevoia tot mai presantă de a acționa într-un mod pozitiv în modificarea acelor realități sociale alternative la sine.

A fi conștient de ceva înseamnă a avea suficiente cunoștințe. Cu alte cuvinte, atunci când rațiunea noastră ne permite să cunoaștem o realitate, spunem că suntem conștienți.

Din punct de vedere al psihologiei, conștiința individului își exprimă predispoziția rațională de a înțelege lumea din jurul său.

Conștientizarea socială

Ca indivizi suntem conștienți de ceea ce se întâmplă în jurul nostru și acest grad de conștientizare este tocmai esența conștientizării noastre sociale ca indivizi. Pe de altă parte, societatea însăși formează o entitate autonomă și în acest sens o comunitate are și o anumită conștiință socială. Astfel, atunci când anumite probleme sunt recunoscute în cadrul societății și care afectează pe toți într-un fel, se produce o conștiință socială colectivă.

Foarte puternic legată de ideile de solidaritate și angajament, conștiința socială este primul pas pe calea către alterarea structurilor de discriminare voluntară și involuntară exercitate asupra anumitor grupuri sociale din cadrul unei comunități.

Prin urmare, conștiința socială are legătură cu posibilitatea de a fi conștient de problemele intrinseci unei societăți care necesită o soluție. Deși ideea conștiinței sociale este utilizată în mod normal pentru a se referi la necesitatea de a acționa în beneficiul celor care trăiesc în situații de sărăcie, marginalizare și excludere, se poate referi și la importanța schimbării structurilor sau tiparelor de angajare. care afectează întreaga societate, de exemplu, îngrijirea mediului, respectarea regulilor de circulație etc.

Conștiința socială în marxism

În filosofia marxistă, conceptul de conștiință socială este esențial. Astfel, fiecare grup social are un anumit nivel de conștiință. Muncitorii sunt sau ar trebui să fie conștienți de clasă pentru a se recunoaște ca un colectiv. Dacă nu te recunoști ca pe o clasă, îți este imposibil să-ți transformi realitatea.

Pentru Marx, exploatarea muncitorilor este elementul fundamental pentru a le trezi conștiința colectivă. Nu este o reflecție teoretică, ci un prim pas pentru a schimba realitatea și modelul social.

Conștientizare și participare socială

O persoană poate avea o mulțime de informații despre problemele care afectează societatea (șomaj, sărăcie, exploatare etc.). Cu toate acestea, cunoașterea realității nu este suficientă pentru ao schimba. Din acest motiv, unii indivizi decid să participe activ la un proiect. Există mai multe modalități de a pune în practică o conștiință socială transformatoare, dar toate trec printr-o participare activă. Printre numeroasele exemple de participare am putea evidenția următoarele: donații financiare, colaborare solidară, proiecte de voluntariat cu ONG-uri etc.

Dușmani ai conștiinței sociale

Majoritatea oamenilor spun că au o conștiință socială în raport cu nedreptățile din jurul lor sau în alte părți ale lumii. Cu toate acestea, este foarte probabil ca aceste tipuri de afirmații să fie o formă de auto-înșelăciune sau o simplă declarație de bune intenții.

Conștiința socială, în dimensiunea sa individuală sau colectivă, are o serie de „dușmani puternici”: competitivitate cruntă, individualism, supremație culturală, globalizare, consum de energie non-responsabil etc.

Există multe moduri în care conștiința socială poate apărea într-un individ sau un grup social

În timp ce teoreticienii susțin că cel mai recomandabil lucru este să asigure prezența conștiinței sociale din momentul în care cineva este copil (astfel încât aceasta să fie întotdeauna prezentă în persoană, pentru care sistemele de educație informală și formală sunt esențiale), să fie trezit în oameni și să fie dobândit și / sau extins în timp, în funcție de nevoile de moment ale fiecărui grup social. Astfel, deși oamenii de o anumită vârstă nu au fost educați în dobândirea conștientizării sociale cu privire la diferite probleme, campaniile publicitare de diferite tipuri pot servi la generarea unor spații de reflecție asupra importanței acesteia în momente specifice în existența unei comunități.