redivivaedizioni.com

Înțeles atât ca termen economic, cât și ca termen sociologic, conceptul de capital uman se referă la bogăția care poate fi obținută într-o fabrică, companie sau instituție în raport cu calificarea personalului care lucrează acolo, adică gradul de pregătire au, experiența pe care fiecare o reunește, numărul de angajați și productivitatea care rezultă din aceștia.

În acest sens, termenul de capital uman reprezintă valoarea pe care și-o asumă numărul de angajați (de toate nivelurile) unei instituții în funcție de studii, cunoștințe, abilități și abilități.

Și exprimat în termeni mai simpli, capitalul uman este ansamblul resurselor umane care alcătuiesc o companie sau o companie.

Capitalul uman al unei companii este, fără îndoială, unul dintre cele mai importante elemente atunci când se evaluează rentabilitatea generală a acesteia și, de asemenea, își proiectează posibilitățile viitoare, deoarece dacă personalul angajaților este capabil să producă în conformitate și să maximizeze Rezultatele companiei, atunci, provocările pot fi să fie planificate pe termen scurt și mediu, deoarece este aproape sigur că vor putea să le facă față în mod eficient și satisfăcător.

Termenul de capital uman a apărut în secolul al XVIII-lea când teoreticienii de seamă ai economiei, cum ar fi Adam Smith, au ridicat necesitatea de a se opri nu numai în ceea ce privește factorii tehnici, ci și umanul, atunci când se stabilesc regulile pentru buna funcționare a unei companii sau a unui sistem economic în general. În acest fel, capitalul uman a apărut ca unul dintre cele mai importante elemente de luat în considerare, deoarece este responsabil pentru executarea sarcinilor și abilităților fiecărei zone economice. Astfel, cu cât este mai valoros capitalul uman al unei companii (adică cu atât este mai bine pregătit sau pregătit pentru sarcinile specifice la îndemână), cu atât vor fi mai bune rezultatele instituției respective.

Calitatea instruirii este un factor determinant în nivelul de eficiență al capitalului uman

Este important de reținut că capitalul uman este strâns asociat cu calitatea educațională pe care o anumită populație sau comunitate este probabil să o primească. Datorită instruirii, este posibil să se dezvolte abilități, competențe, cunoștințe care sunt capabile să influențeze pozitiv, desigur, producția economiei în general.

Acum, diferența va fi marcată nu numai de educația formală, ci și de învățarea oricărei alte cunoștințe sau competențe care este capabilă să aibă un impact satisfăcător asupra productivității.

În acest sens, procesele de instruire a personalului desfășurate de companiile în sine devin relevante, adică compania investește în formarea angajaților, deoarece mai devreme sau mai târziu acest lucru se va reflecta într-o productivitate și o competitivitate mai mari pe piața implicată. Adică, acest antrenament merge pe același drum, de exemplu, cumpărarea mai multor mașini.

Cele de mai sus nu sunt o afirmație capricioasă, cu atât mai puțin, dar se demonstrează cu tărie că acele țări care au o populație calificată profesional au o calitate a vieții mai bună în comparație cu altele în care accesul la o educație bună este mai complex din cauza diferitelor circumstanțe. Sau unde există diferențe enorme în ceea ce privește accesul pe care îl au cei care aparțin claselor bogate în detrimentul claselor inferioare care au un acces mult mai restrâns în toate sensurile.

Explicația termenului se bazează pe aspecte economice și de performanță, dar totuși conceptul poate fi legat și de aspecte și elemente sociologice, cum ar fi accesul la mijloacele de formare a unui grup de oameni, alfabetizare, proiecția viitoare a anumitor cariere sau muncă, posibilitatea succesului în funcție de nivelul de educație etc. Toate acestea sunt legate în special de noțiunea că individul nu poate fi redus la numere statistice cuantificabile în termeni economici sau matematici, ci trebuie înțeles în mod special ca un anumit fenomen social.