definiția multiculturalismului
Este un fapt incontestabil că trăim într-o lume globalizată în permanentă transformare. Globalizarea are aspecte economice, sociale și culturale. Una dintre consecințele globalizării planetei este multiculturalismul, care ar putea fi definit ca coexistența diferitelor tradiții culturale pe același teritoriu.
O scurtă descriere a multiculturalismului
Societăți în care predomină același grup social și există o religie, o limbă și o cultură există încă în multe colțuri ale planetei. Cu toate acestea, modelul de societate omogen este înlocuit de un model de societate plural. În multe orașe și țări populația este eterogenă în multe feluri: limbi, religii, tradiții și moduri de înțelegere a vieții foarte diferite coexistă. Această diversitate a fost inventată cu termenul de multiculturalism.
Multiculturalismul este mai mult decât suma tradițiilor culturale din același spațiu geografic. De fapt, multiculturalismul implică o evaluare pozitivă a diversității umane. Am putea spune că este o doctrină care apără toleranța, respectul și coexistența între diferite culturi. Această abordare presupune o apărare a egalității tuturor tradițiilor culturale, în așa fel încât să nu existe una deasupra celorlalte, ci să fie apreciate toate pe picior de egalitate. Multiculturalismul implică un anumit relativism cultural, adică considerarea că o cultură nu este superioară alteia și că, în consecință, diferențele dintre obiceiuri trebuie acceptate ca semn al toleranței și al coexistenței pașnice.
Multiculturalismul este uneori înțeles ca o oportunitate, deoarece înseamnă că oamenii cu culturi foarte diferite pot forma o societate mai bogată, mai plurală, cu un spirit cosmopolit.
Critici ale multiculturalismului
Multiculturalismul este o situație de dorit, atâta timp cât diversitatea tradițiilor este însoțită de toleranță și respect. Dacă într-un cartier al unui oraș mare coexistă diferite tradiții religioase într-un climat civic și respectuos, vorbim despre chipul prietenos și îmbogățitor al multiculturalismului.
Cu toate acestea, unii analiști ai fenomenelor sociale subliniază aspectele problematice ale acestui fenomen de globalizare. În acest sens, există o problemă latentă în pluralitate și am putea să o exprimăm cu o serie de întrebări: sunt două tradiții culturale care apreciază rolul femeilor în societate în mod diferit? Este tolerabil ca un colectiv uman să trăiască indiferent de unele tradiții? dintr-un loc și că poți practica chiar obiceiuri contrare legilor în vigoare? Este rezonabil să fii tolerant cu cei care nu practică toleranța?
Aceste întrebări arată că multiculturalismul nu este lipsit de conflicte. De fapt, există exemple concrete care evidențiază unele probleme de coexistență în societăți pluraliste (în unele țări occidentale, populația de origine africană practică ablația clitoriană, un obicei pedepsit de legile occidentale și ceva acceptat în unele țări africane).
Conflictele și dezechilibrele multiculturalismului sunt pentru unii o dovadă evidentă că multiculturalismul are două fețe: una prietenoasă și cealaltă conflictuală.
O abordare conciliantă
Între viziunea multiculturalismului ca paradigmă ideală și respingerea pluralității putem găsi o poziție intermediară și conciliantă. Ar consta în armonizarea respectării legilor unei țări de către populație în ansamblu, cu toleranță absolută pentru acele obiceiuri particulare din toate sectoarele sociale. Cu alte cuvinte, ar fi vorba despre compatibilizarea respectării legii cu diferite viziuni ale lumii. Această armonie nu este un ideal utopic, deoarece a fost posibilă în Alexandria antică, în Toledoul medieval, în Buenos Aires la sfârșitul secolului al XIX-lea sau în actualele New York, Londra sau Montreal.
Fotografii: iStock - Juanmonino / Rawpixel
