definirea gândirii abstracte
Această intrare este alcătuită din două concepte, gândire și abstract. Pentru a înțelege semnificația lor comună, trebuie să plecăm de la ceea ce înseamnă fiecare dintre ei. Gândul este activitatea mentală din care elaborăm idei. Ideile ne permit să rezolvăm probleme, să luăm decizii sau să ne dăm opinia. Nu există o singură modalitate de a crea gânduri. În acest sens, există gândire inductivă, deductivă, analitică sau creativă.
Pe de altă parte, abstractul vine de la verbul abstraer, care înseamnă a scoate ceva din ceva, a separa ceva de ceva. Aceasta înseamnă că, în actul de a ne abstra, mintea diferențiază ceva. În acest fel, din diferite obiecte albastre abstractizăm sau obținem ideea de albastru, din diferite lucruri circulare abstractizăm conceptul de cerc, iar din comportamentele amabile obținem ideea bunătății.
Ideea fundamentală a gândirii abstracte din filosofie și psihologie
Procesul mental prin care obținem idei din lucruri concrete este ideea fundamentală a gândirii abstracte. Acest proces a fost analizat din două perspective, cea filosofică și cea psihologică.
Filozofi precum Platon și Aristotel au reflectat asupra gândirii abstracte. Platon a arătat că matematica se bazează pe acest tip de gândire, deoarece conceptele matematice sunt elaborări ale intelectului obținute de mintea însăși fără a fi nevoie de experiență (adevărurile matematice nu necesită o demonstrație empirică).
Pentru Aristotel, gândirea abstractă se bazează pe operația mentală prin care rațiunea surprinde esența a ceva
Reflecțiile asupra naturii gândirii abstracte au continuat cu abordări empiriste (abstractizarea se bazează pe observarea realității) sau cu abordări raționaliste (capacitatea de abstractizare este o facultate mentală independentă de experiență).
Din punct de vedere al psihologiei, gândirea abstractă este rezultatul evoluției mentale a indivizilor. De la aproximativ 11 ani, oamenii se ocupă de gândirea sau raționamentul abstract. Unele curente ale psihologiei consideră că cheia gândirii abstracte se găsește în rolul limbajului, iar altele susțin că elementul fundamental este activitatea neuronală.
Dimensiunea practică a gândirii abstracte
În afară de teoriile filosofice sau psihologice, cunoașterea gândirii abstracte este legată de întrebări foarte concrete. Astfel, prin anumite teste sau teste psihotehnice este posibil să se determine dacă un copil are un raționament abstract elaborat sau dacă are nevoie de un anumit tip de întărire.
Exercițiile cu raționament abstract sunt, de asemenea, utilizate pentru a activa mintea în caz de accidente cerebrale sau pentru a încetini deteriorarea mentală. Gândirea abstractă este prezentă în tot felul de situații (atunci când calculăm mental o reducere, când vrem să dăm o definiție a ceva sau când încercăm să rezolvăm un cuvânt încrucișat).
Fotografii: iStock - PeopleImages / gradyreese
