definiția stilului de viață sedentar

Prin stil de viață sedentar se înțelege acel stil de viață care se caracterizează prin rămânerea într-un loc mai mult sau mai puțin definit ca spațiu de habitat. Dezvoltarea unui stil de viață sedentar are legătură practic cu atingerea anumitor condiții de viață care au permis ființelor umane să ducă o viață mai liniștită și mai sigură prin faptul că nu sunt dependenți permanent de resursele disponibile în jurul lor.

Sedentarismul a caracterizat ființa umană doar din perioada preistorică cunoscută sub numele de Neolitic. În acest sens, putem spune că omul preistoric a trăit în jur de șase mii de ani ca un nomad în căutarea de resurse noi ori de câte ori acestea au fost epuizate în jurul său. Dezvoltarea sedentarismului a avut legătură cu apariția anumitor fenomene cauzale, printre care descoperirea agriculturii a avut o importanță primordială.

Ființa umană, prin inventarea metodelor de agricultură, ar putea înceta să depindă de resursele din jurul său pentru a începe să-și producă propria hrană. Acest lucru, adăugat la domesticirea animalelor, la activitatea ceramicii și la dezvoltarea unor instrumente mai bune, ar transforma ființa umană într-un individ sedentar care ar putea începe să se bucure de o calitate a vieții mai bună.

În zilele noastre, termenul stil de viață sedentar se aplică în mare măsură unui stil de viață modern, în care disponibilitatea enormă a facilităților tehnologice îl conduce pe individul mediu la dezvoltarea unei vieți monotone, fără mișcare și cu un efort fizic minim. Această situație are ca rezultat prezența tot mai evidentă a complicațiilor de sănătate, cum ar fi obezitatea, diabetul sau complicațiile cardiace, chiar și la minori sau copii. În plus, consumul de alimente cu un conținut ridicat de grăsimi și calorice, adăugat la utilizarea constantă a dispozitivelor tehnologice, au permis avansarea modurilor de viață în care activitatea fizică, recreativă și socială este din ce în ce mai redusă.