definiția evaziunii

O evadare este orice formă de distragere a atenției sau de divertisment și, în paralel, este o strategie pentru a evita confruntarea cu o responsabilitate. O altă semnificație se referă la acțiunea de evadare, în mod normal dintr-un centru penitenciar și poate fi utilizată și în legătură cu încălcarea unor responsabilități civice (de exemplu, evaziunea fiscală).

Nevoia de a se sustrage realității

Viața de zi cu zi, monotonia și obligațiile personale sau profesionale pot genera o anumită plictiseală și plictiseală. În acest fel, pentru a ne distrage atenția, recurgem la o formă de evaziune. A avea un hobby sau a practica un sport sunt forme de divertisment care au o componentă de evitare, deoarece prin intermediul acestora este posibil să uităm temporar grijile cotidiene. Există forme de evitare care prezintă riscuri, precum consumul de alcool sau droguri.

În orice caz, evităm ca strategie de zbor sau de evadare o situație nestimulantă. Citirea unui roman, vizionarea unui film sau pur și simplu fantezizarea sunt, de asemenea, forme de evadare, întrucât cu aceste acțiuni „intrăm” într-o altă realitate.

Evadare din pușcărie

Privarea de libertate într-o închisoare este consecința unei acțiuni penale. A fi în închisoare nu numai că limitează libertatea, dar poate afecta prizonierul din punct de vedere psihologic. Din această cauză, tentația de a scăpa este o realitate, dar este foarte dificilă, deoarece există măsuri de securitate foarte stricte în închisori. Pe de altă parte, dacă prizonierul evadat este arestat din nou, închisoarea acestuia va fi agravată de evaziune, așa cum apare în majoritatea codurilor penale.

Evadarea în închisoare a devenit un întreg gen cinematografic în care protagonistul trebuie să înceapă o mare ingeniozitate și să depășească tot felul de obstacole pentru a-și face posibilă evadarea.

Evaziunea banilor

Activitatea economică legală implică plata impozitelor și o serie întreagă de controale administrative de către stat. În consecință, există persoane sau entități care iau decizia de a-și păstra banii într-un loc sigur, astfel încât să nu fie nevoiți să plătească impozite pe acestea. Când se întâmplă acest lucru, vorbim despre evaziunea fiscală, evaziunea valutară sau evaziunea capitalului. Destinația banilor eludați este în mod normal un paradis fiscal. În oricare dintre formele sale, evaziunea banilor are un dublu scop: să nu plătească impozite în țara însăși și, pe de altă parte, să șteargă urma unei activități ilegale (arme, droguri sau orice activitate criminală asociată cu îmbogățirea) .

Fotografii: iStock - mediaphotos / Heiko Küverling