definiția elemental

Termenul elementar este un adjectiv calificativ. Utilizarea acestuia are legătură cu fenomene, situații sau lucruri care sunt considerate centrale, fundamentale în spațiul și timpul în care se întâmplă sau au loc, motiv pentru care nu pot fi renunțate, așa cum se poate face cu elemente secundare. În plus, elementarul poate fi și cel mai simplu, deoarece acest adjectiv este folosit și pentru a se referi la abilitățile sau abilitățile pe care o persoană trebuie să le aibă pentru o anumită vârstă și care sunt considerate astfel datorită simplității și importanței lor.

Este important să rețineți că ideea de elementar provine tocmai din elementele care alcătuiesc natura: aceste patru elemente sunt pământul, apa, aerul și focul. Astfel, este clar să vedem că ideea de elementar se potrivește cu această altă noțiune de cea mai simplă și de bază, cea mai centrală a existenței. Când spuneți că ceva este elementar, doriți să transmiteți această idee pentru a clarifica faptul că ceea ce vorbiți este relevant și esențial.

Termenul elementar poate fi folosit în două moduri: într-un mod pozitiv sau într-un mod negativ. În primul caz, observăm exemple precum atunci când se folosește expresia „educație elementară”. În acest exemplu, adjectivul nu are un sens negativ, ci se referă pur și simplu la caracteristica esențială și relevantă pe care acest tip de educație o are pentru formarea persoanei. Să ne amintim, educația elementară este cea pe care o primesc copiii între 4 și 12 ani și care le permite apoi să se formeze ca oameni de integritate.

Când ideea de elementar este utilizată negativ, asistăm la expresii care denotă simplitatea și elementele de bază ale ceva. Acest lucru este clar atunci când se stabilește că ceva este atât de elementar încât ar trebui înțeles cu ușurință, ceea ce înseamnă că oricine nu îl poate înțelege este prost sau lent.