definiția stânjenii

Ne este rușine când facem o greșeală, ne facem prostul în fața celorlalți sau regretăm acțiunile noastre ca fiind nepotrivite. Acest sentiment poate fi însoțit de o roșeață a feței, nervozitate sau un anumit disconfort interior. Cu toate acestea, uneori acțiunile altora sunt cele care declanșează rușinea în noi. Când se întâmplă acest lucru, vorbim despre jenarea altcuiva.

Două exemple ilustrative de situații

Participăm la un spectacol plin de umor în care un comediant încearcă să facă publicul să râdă cu mulțumirile și glumele sale. În scaunul nostru observăm că nimeni nu râde și ne simțim jenați de performanța comedianului.

Un lector se află în fața unui public numeros care este interesat de subiectul de discutat. Lectorul are un defect de vorbire și cuvintele sale nu sunt bine înțelese. Mulți dintre cei prezenți sunt inconfortabili și așteaptă cu nerăbdare să se încheie conferința cât mai curând posibil.

În exemplele de mai sus, există doi protagoniști: cineva care atrage atenția negativă dintr-un anumit motiv și alții care se simt jenat.

Folosit ca strategie în unele emisiuni de televiziune

În anumite programe este obișnuit să recurgeți la personaje bizare sau geeks care cumva se fac de râs în fața camerelor. Mulți spectatori se pot simți jenați de acest tip de performanță. Cei care proiectează aceste spectacole știu că mecanismul jenării îi poate atrage pe spectatori.

De ce apare acest sentiment?

Această întrebare nu are un singur răspuns, deoarece acest sentiment depinde de mulți factori (relația pe care o avem cu persoana care provoacă sentimentul, caracterul nostru propriu sau ridicolul situației). Cu toate acestea, există o întrebare care ar putea explica acest tip de reacție: participarea așa-numiților neuroni oglindă. Acești neuroni au funcția de a genera empatie cu ceilalți.

Dacă cineva din jurul nostru căscă, ajungem să căscăm prin imitație. În același mod, dacă cineva se prostește în fața altora, creierul nostru generează un mecanism de empatie cu acea persoană și ajungem să simțim rușinea altcuiva.

Trebuie avut în vedere că rușinea celorlalți implică în majoritatea cazurilor că ne punem în locul celuilalt și, în consecință, trăim situația lor nefericită ca și când ni s-ar fi întâmplat.

Cu alte cuvinte, suntem ființe sociale și ceea ce li se întâmplă altora nu ne este indiferent. Emoția dureroasă și incomodă a rușinii celorlalți indică faptul că suntem oameni cu empatie.

Foto: Fotolia - Kakigori


$config[zx-auto] not found$config[zx-overlay] not found