definirea markerilor textuali
Pentru a scrie corect un text este necesar să îndepliniți anumite cerințe de bază. Astfel, este esențial să respectați regulile gramaticale, să respectați regulile de ortografie și să folosiți un vocabular adecvat pentru fiecare context.
La fel, pentru ca scrierea să aibă coerență internă și un fir argumentativ, este necesar să se utilizeze o serie de markeri textuali, adică un set de structuri lingvistice scurte și independente care servesc la structurarea, anticiparea și conectarea propozițiilor.
Scopul lor este de a îmbunătăți coerența și coeziunea internă a unei scrieri.
Diferite modalități de marcare textuală
Dacă dorim să subliniem sau să consolidăm o evaluare, putem folosi diferite formule, cum ar fi „cel mai important”, „cu alte cuvinte”, „adică”, „adică”, „a fi mai explicit” etc.
Dacă intenționăm să structurăm sau să organizăm un argument cu o anumită ordine ierarhică, putem folosi următoarele formule: „primul”, „a termina”, „pe de altă parte”, „ultimul”, „de asemenea” etc.
Dacă doriți să comunicați o idee de aproximare, puteți utiliza următorii markeri: „în jurul”, „aproximativ”, „unele” și așa mai departe.
Pentru a stabili o relație de cauzalitate, se folosesc unele structuri: „astfel”, „apoi”, „în consecință”, „prin urmare” ...
Dacă scopul mesajului scris este de a face comparații, cei mai comuni markeri textuali sunt „like” sau „like”.
Cei mai comuni markeri de opoziție sunt: „dar”, „totuși”, „chiar și așa”, „totuși” și „fără a aduce atingere”.
Probabilitatea sau îndoiala este transmisă cu formule precum „poate”, „așa se pare”, „poate” și așa mai departe.
Uneori se folosesc markeri textuali care oferă o anumită continuitate unui discurs, cum ar fi „bine” sau „spus acest lucru”.
În comunicarea orală, anumite structuri sunt folosite pentru a face comentarii la marginea și fără o relație directă cu mesajul, cum ar fi „apropo” sau „acum că mă gândesc la asta”.
Elemente care ajută la interpretarea unui text sau a unui mesaj oral
Marcatorii sau conectorii textuali permit stabilirea de relații între două sau mai multe idei care mențin o anumită conexiune logică. Fără utilizarea adecvată a acestor structuri, textul își pierde coerența și sensul.
Pe de altă parte, este o resursă lingvistică care permite transmiterea corectă și fluentă a ideilor în procesul de argumentare. Utilizarea unui marker sau a altui poate fi decisivă în exprimarea corectă a unui mesaj.
Din punct de vedere lingvistic, conectorii textuali sunt elemente periferice, adică nu fac parte din enunțul de bază, dar fără ele ar fi imposibil să se interpreteze sensul unui text.
Marcatorii cei mai comuni sunt organizatorii, conectorii, reformulatorii și argumentativele. Aceste elemente fac parte atât din comunicarea scrisă, cât și din cea orală.
Foto: Fotolia - Tinica10
