redivivaedizioni.com

Adjectivul științific este aplicabil unui tip de cunoștințe și unei metodologii. Pe de altă parte, dacă există o metodă și o cunoaștere științifică, aceasta implică faptul că anumite cunoștințe și metode se află la marginea științei și, prin urmare, sunt pseudoscientifice sau neștiințifice.

Originea cunoașterii științifice

Primul element al oricărei cunoștințe științifice este utilizarea rațiunii umane cu o abordare departe de opinii, prejudecăți sau idei bazate pe povești mitologice. Primii care au ridicat necesitatea dezvoltării cunoștințelor științifice au fost filozofii greci din secolul lV î.Hr. C. Scopul său era să ajungă la adevărul despre realitate și acest adevăr trebuia să fie obiectiv și de încredere.

Cunoașterea rațională sau siglele trebuie să aibă trei premise fundamentale: propozițiile nu trebuie să fie contradictorii între ele, afirmațiile trebuie derivate logic din propoziții consistente (susținute de experiență) și afirmațiile trebuie să se refere la întrebări empirice sau teoretice, dar nu entități fictive. Din aceste principii generale a fost posibilă articularea ulterioară a diferitelor științe concrete (biologie, matematică, medicină, științe sociale și o lungă listă de cunoștințe).

Metoda științifică

Metoda științifică constă într-o procedură de lucru ordonată într-o serie de pași prin care se încearcă explicarea faptelor specifice.

Când știința a devenit din ce în ce mai complexă, a devenit necesar să se proiecteze o cale fiabilă care să garanteze adevărata cunoaștere și această cale este cunoscută sub numele de metodă științifică.

Metoda științifică așa cum o cunoaștem apare din secolul al XVII-lea. Au fost gânditori precum Bacon și Descartes, care au pus bazele metodei, primul metoda inductivă și al doilea metoda deductivă.

Inductivul se bazează pe observarea unei serii de fapte pentru a percepe regularitățile pe care le prezintă și pe experimentare.

Metoda deductivă nu pleacă de la observație ci se bazează pe ipoteze inițiale care ulterior sunt contrastate de realitatea faptelor (dacă ipoteza este confirmată de realitate, ea devine o lege și un set de legi formează o teorie științifică).

Cunoașterea pseudoscientifică

Toate acele cunoștințe care nu respectă principiile cunoașterii științifice și care nu respectă o metodologie științifică sunt considerate cunoștințe pseudoscientifice. Lista cunoștințelor pseud științifice este extinsă (astrologie, alchimie, feng shui, homeopatie, numerologie etc.).

Fotografii: iStock - BraunS / CSA-Printstock