definiția electronului

Electronul este una dintre particulele minuscule care alcătuiesc un atom (sau particule subatomice) împreună cu protoni și neutri. Electronii sunt întotdeauna în afara nucleului atomului compus dintr-o combinație de protoni și neutroni. Pentru a arăta cât de mic este electronul, putem spune că masa sa este de 1/1836 ori mai mare decât a protonului. Numele electronului provine din ideea că, datorită energiei lor negative, generează electricitate pe nucleul atomului.

Electronul a putut fi izolat și înțeles doar la mijlocul secolului al XIX-lea, atunci când oamenii de știință au înțeles că există o forță negativă în atom care a fost atrasă de nucleu. Această situație ne-a permis să înțelegem că electricitatea generată într-un atom este rezultatul forței atractive și respingătoare pe care protonii și electronii o exercită asupra lor.

Electronii sunt particule care se încadrează în grupul de leptoni, adică cele care sunt supuse forței electromagnetice, forței gravitaționale etc. Dintre toate particulele cunoscute sub numele de leptoni, electronul este cel care a fost cel mai bine înțeles în natura sa, având o calitate stabilă. Mai mult, împreună cu protoni și neutroni, electronul este, de asemenea, considerat o particulă fundamentală, deoarece nu poate fi împărțit în unități mai mici decât el.

Descoperirea, analiza și înțelegerea electronului au fost, fără îndoială, relevante pentru viața umană, deoarece acest lucru a permis descoperirea electricității, un element vital pentru stilul de viață actual. Odată cu aceasta, mii de elemente și dispozitive care își bazează structura pe electronică au fost dezvoltate de-a lungul timpului pentru a permite ființelor umane să înțeleagă mai bine ce le înconjoară și să obțină niveluri mai ridicate de calitate a vieții.