definiția hiperbatonului
Când vorbim sau scriem, ne ocupăm de o serie de figuri retorice sau dispozitive literare care ne permit să comunicăm cu o anumită originalitate. Hiperbatonul este una dintre aceste cifre și este în mod specific o figură de poziție. Constă în modificarea ordinii logice a cuvintelor care alcătuiesc o propoziție.
În ceea ce privește cuvântul hiperbaton, acesta provine din grecescul hiperbatos și înseamnă literalmente „a trece peste trepte”.
În acest fel, dacă spun „Manuela a mers azi pe teren pentru margaritas”, schimbând structura formez un hiperbaton și spun „Manuela a mers azi pe teren pentru margaritas”. Acest tip de resursă a început să fie folosit la sfârșitul Evului Mediu în texte de natură curtenească cu intenția de înnobilare a limbajului și că expresia părea mai poetică și mai originală.
Dezordinea cuvintelor se datorează a două motive: influenței sintaxei latine, în care verbul ocupă ultimul loc al unei propoziții sau pentru a evidenția cel mai important element la începutul propoziției.
Utilizarea hiperbatonului
Deși este o figură care a fost folosită în mod tradițional pentru a modifica metrica poeziei, este folosită și în limbajul cotidian. Astfel, atunci când spunem „dacă îmi amintesc bine”, „mulțumesc lui Dumnezeu”, „Doamne ferește”, „este bine” sau „îl văd prost”, folosim un hyperbaton.
Cu acest tip de instruire, limba capătă o anumită eleganță și frumusețe. Pe scurt, este o figură retorică care este utilizată din motive estetice și tehnice, deoarece odată cu aceasta se îmbunătățește dimensiunea estetică a limbajului și, în același timp, este posibil să se adapteze un vers la o anumită rimă.
Figurile retorice de poziție
În plus față de hiperbaton, alte figuri retorice de poziție sunt anastroful și tmesis. Prima constă în inversarea ordinii sintactice a cuvintelor, ca în zicala „Către Dumnezeu cerșind, cu ciocanul dăruind” sau versetul poetului Góngora, „anotimpul era în floare”. Tmesis sau suprapunerea lexicală apare atunci când un cuvânt sau mai multe sunt inserate într-o propoziție. Este o resursă foarte răspândită în versurile melodiilor. Astfel, atunci când spui „elegant vorbești minte”, cuvântul „elegant” este tăiat în două părți.
Alte tipuri de figuri retorice
Există figuri de dicție precum metastaza sau calamburul. Cifre precum anafora, apostroful sau onomatopeea aparțin grupului de repetare. Lista tipurilor de figuri este foarte largă, deoarece există logică, dialectică, semantică, sintactică sau tropică.
Fotografii: Fotolia - RH2010 / Lorelyn Medina
