redivivaedizioni.com

În secolul al V-lea î.Hr. a existat o mișcare intelectuală pe teritoriul Greciei care poate fi considerată drept începutul gândirii raționale și a mentalității științifice. Unul dintre gânditorii care au condus noul curs intelectual a fost Thales din Milet, care este considerat primul presocratic, curentul de gândire care a rupt gândirea mitică și a făcut primii pași în activitatea filozofică și științifică.

Lucrările originale ale lui Thales nu sunt păstrate, dar prin intermediul altor gânditori și istorici sunt cunoscute principalele sale contribuții: el a prezis eclipsa de soare din 585 î.Hr. C, a apărat ideea că apa este elementul original al naturii și s-a remarcat și ca matematician, cea mai recunoscută contribuție a sa fiind teorema care îi poartă numele. Potrivit legendei, inspirația pentru teoremă vine din vizita lui Thales în Egipt și imaginea piramidelor.

Teorema lui Thales

Ideea fundamentală a teoremei este simplă: două linii paralele traversate de o linie care creează două unghiuri. Acestea sunt două unghiuri care sunt congruente, adică ambele unghiuri au aceeași măsură (sunt cunoscute și ca unghiuri corespunzătoare, unul este în exteriorul paralelelor și celălalt este în interior).

Trebuie avut în vedere că uneori există două teoreme Thales (una se referă la triunghiuri similare și cealaltă se referă la unghiurile corespunzătoare, dar ambele teoreme se bazează pe același principiu matematic).

Aplicații specifice

Abordarea geometrică a teoremei lui Thales are implicații practice evidente. Să o privim cu un exemplu concret: o clădire înaltă de 15 m aruncă o umbră de 32 de metri și, în același moment, o persoană aruncă o umbră de 2,10 metri. Cu aceste date este posibil să se cunoască înălțimea individului menționat, deoarece trebuie luat în considerare faptul că unghiurile care își aruncă umbrele sunt congruente. Astfel, cu datele din problemă și cu principiul teoremei lui Thales pe unghiurile corespunzătoare, este posibil să se cunoască înălțimea individului cu o regulă simplă de trei (rezultatul ar fi 0,98 m).

Exemplul de mai sus ilustrează clar că teorema lui Thales are aplicații foarte diverse: în studiul scalei geometrice și în relațiile metrice ale figurilor geometrice. Aceste două întrebări ale matematicii pure sunt proiectate pe alte sfere teoretice și practice: în elaborarea planurilor și hărților, în arhitectură, agricultură sau inginerie.

Ca o concluzie, am putea aminti un curios paradox: că, deși Thales din Milet a trăit în urmă cu 2.600 de ani, teorema sa continuă să fie studiată, deoarece este un principiu de bază al geometriei.

Foto: iStock - Rawpixel Ltd.