definiția totemului

Termenul totem este utilizat în mod normal pentru a desemna un simbol (care poate fi real sau abstract) reprezentativ pentru o cultură sau un sistem de credință. Noțiunea de totem este originară din diferite culturi native din Africa, precum și din America (și din alte spații, deși într-o prezență mai mică), culturi care credeau în personaje divine care se presupune că aveau ca obiectiv protejarea și îngrijirea membrilor societății. În mod normal, aceste totemuri erau figuri mitologice care ar putea fi animale sau oameni sau să combine caracteristicile ambelor.

Deși totemul este o reprezentare mitologică și aproape fantastică a unui animal sau a unui personaj nereal, acesta poate fi reprezentat în moduri diferite în practică. În acest sens, este obișnuit ca culturile native din America de Nord să construiască sculpturi importante din lemn sau piatră care s-au caracterizat prin faptul că sunt înguste, foarte înalte și foarte colorate în același timp. În ele au fost reprezentate toate caracteristicile diferite ale personajului totem și s-au adăugat aripi pentru a simboliza originea sa divină și extraterestră. Aceste sculpturi sunt astăzi atracții turistice importante, în special în unele regiuni din America de Nord, unde indienii nativi au lăsat multe urme.

Totemurile sunt echivalente cu modelele unei societăți, deoarece principalul obiectiv al prezenței lor este de a se asigura că toți indivizii sunt protejați împotriva posibilelor rele sau amenințări. În plus, totemul este acela care reprezintă valorile și tradiția culturii respective, motiv pentru care nu se poate vorbi niciodată de două totemuri egale.

Este obișnuit să constatăm că totemurile fiecărei culturi sunt reprezentate figurat de animale sălbatice sau de animale care au o caracteristică unică. Acest lucru are legătură cu importanța pe care culturile din alte timpuri o acordau naturii, precum și cu legătura specială de respect și admirație pe care au stabilit-o cu ea.