definiția republicii democratice
Conceptul acestei intrări este alcătuit din doi termeni diferiți. Ideea de republică vine de la cuvântul res publica, care în latină înseamnă public, adică organizarea statului care afectează toți indivizii.
În acest sens, Republica Romană ca formă de organizare a statului s-a născut pentru a evita posibilele abuzuri ale unui individ care avea toată puterea în mâinile sale. În același timp, ideea unei republici poate fi înțeleasă în opoziție cu o altă formă de guvernare, monarhia. Pe de altă parte, democrația este un cuvânt de origine greacă, iar democrația devine puterea poporului. Pornind de la această clarificare terminologică, este deja posibil să detaliați principalele caracteristici ale republicii democratice ca concept general.
Unele caracteristici ale republicilor democratice
Toate țările care se bazează pe această formă de guvernare au, în teorie, scopul de a se asigura că puterea nu este dictatorială sau despotică.
Unul dintre mecanismele esențiale este separarea puterilor. Aceasta înseamnă că cele trei puteri ale statului sunt independente. Astfel, puterea executivă este deținută de guvernul unei națiuni și cel mai înalt reprezentant al acesteia este șeful statului. Puterea legislativă se referă la cine are puterea de a face legi, adică reprezentanții cetățenilor. Puterea judiciară este deținută de administrația justiției (membrii instanțelor și tribunalelor care trebuie să aplice legile promulgate de celelalte două puteri).
Mecanismele de participare a cetățenilor (de exemplu, prin vot regulat) sunt elemente esențiale ale oricărei republici democratice.
În mod normal, toate republicile democratice sunt guvernate de o constituție care stabilește cadrul legal general. Interesul majorității sau interesul general este, de asemenea, un alt principiu al acestei forme de guvernare.
Republicile democratice din Europa de Est
La sfârșitul celui de-al doilea război mondial, o serie de state din Europa de Est au fost organizate sub denumirea de republici democratice (cunoscute și sub numele de democrații populare) care erau supuse puterii sovietice. Printre acestea trebuie să evidențiem Republica Democrată Germană, Republica Populară Polonia sau cea a Ungariei. Regimurile acestor națiuni au impus un sistem de guvernare care nu prea avea legătură cu democrația. Nu trebuie uitat că în toate acestea a existat un singur partid, nu a existat libertatea de exprimare și a fost impus un sistem generalizat de represiune care se îndepărtează radical de ideea democrației.
Am putea afirma, ca concluzie, că denumirea de republică democratică are două aspecte: ce înseamnă în teorie în contextul politicii și, în același timp, ce a însemnat în unele cazuri în practică. În sfârșit, trebuie amintit că astăzi există națiuni al căror nume oficial este Republica Democrată (de exemplu, Coreea de Nord sau Congo).
Foto: iStock - loca4motion
