definiția prejudecății

Verbul skew are două semnificații: a tăia ceva în diagonală sau a răsuci ceva într-o singură direcție. În mod similar, substantivul prejudecată are mai multe semnificații. Poate fi un tip de croială diagonală care se realizează pe unele articole de îmbrăcăminte (în confecționarea unei fuste sau a unei rochii). Dacă vrem să ne referim la orientarea unei probleme, vom spune că are o anumită părtinire (de exemplu, o dezbatere cu o părtinire controversată).

În același timp, părtinirea poate indica o atitudine parțială din partea unei persoane, așa cum se întâmplă cu adjectivul părtinitor (de exemplu, atunci când cineva care ar trebui să fie obiectiv în evaluările lor adoptă o poziție interesată, adică părtinitoare).

În diferitele semnificații indicate mai sus, cuvântul părtinire are ceva în comun: există o abatere într-un anumit sens, într-o tăietură, în aspectul pe care o dobândește o materie sau în lipsa de obiectivitate.

Bias cognitiv

Factorii care modifică cunoașterea obiectivă pot interveni în procesul de asimilare a informațiilor. Unul dintre acești factori este tocmai părtinirea cognitivă. Psihologii se referă la prejudecăți cognitive în raport cu prejudecățile pe care le avem împotriva realității. Astfel, o persoană machistă, rasistă sau clasistă are o părtinire cognitivă evidentă, deoarece evaluarea femeilor, a persoanelor de alte rase sau a indivizilor aparținând unei clase sociale diferite se bazează pe idei preconcepute și, prin urmare, evaluările lor sunt părtinitoare.

Psihologii au studiat unele dintre diferitele tipuri de prejudecăți cognitive mai frecvente (îi judecăm pe alții în funcție de propriile noastre valori sau avem tendința de a analiza lucrurile altora în funcție de parametrii profesiei noastre, printre multe alte abateri sau părtiniri).

Ideea prejudecății media sau a prejudecății media

Mass-media își desfășoară activitatea de informare pe baza unor criterii obiective, riguroase și, teoretic, evitând orice părtinire sau atitudine părtinitoare. Cu toate acestea, în diferitele medii de comunicare apar frecvent anumite prejudecăți care pun sub semnul întrebării obiectivitatea informativă.

Câteva exemple ar putea fi următoarele: informații care favorizează un anumit grup social (de exemplu, antreprenorii care fac publicitate într-o mass-media), informații care beneficiază membrii unei comunități sau ale unui grup etnic sau orice abordare informațională care exprimă un prejudiciu într-un anumit sens.

Fotografii: iStock - sturti / Steve Debenport


$config[zx-auto] not found$config[zx-overlay] not found