definiția jurnalului de teren
Un jurnal de teren este un document, de obicei un simplu caiet, în care un cercetător înregistrează date relevante despre locul în care colectează informații.
Termenul jurnal este folosit deoarece documentul folosit are o funcție similară cu cea a unui jurnal personal. Cuvântul câmp este utilizat deoarece intrările jurnalului sunt făcute în contextul muncii pe teren, adică un loc în care se experimentează o serie de experiențe. În acest sens, termenul câmp se poate referi la o sală de clasă, un sit în aer liber, o zonă a junglei, o enclavă urbană și, în cele din urmă, orice loc unde se efectuează o investigație in situ.
Jurnalul de teren are un rol specific în procesul de investigație
În mod previzibil, un zoolog, botanist, antropolog sau arheolog folosește un jurnal de teren în activitățile lor de cercetare. În jurnal, ei notează tot ceea ce urmează să analizeze mai târziu la locul lor de muncă convențional sau în laboratorul lor.
În jurnal, se colectează date specifice, se desenează situații, se fac schițe, se scriu idei și, pe scurt, informațiile care pot fi relevante în procesul de cercetare sunt capturate pe o foaie de hârtie. În acest sens, jurnalul de teren este un instrument de lucru pentru majoritatea oamenilor de știință care trebuie să cunoască un loc în mod direct și nu numai dintr-o perspectivă teoretică. S-ar putea spune că acest instrument permite obținerea unui diagnostic a ceea ce este studiat, fie că este vorba de un grup de animale, plante, rămășițe arheologice sau un grup uman.
Aspectul neștiințific al unui jurnal de teren
Nu există un singur model de jurnal de teren. De fapt, fiecare cercetător îl poate folosi în mai multe moduri. În mod normal, utilizarea sa este orientată spre obținerea de date strict obiective cu valoare științifică. Cu toate acestea, în unele ocazii, o serie întreagă de probleme subiective sunt încorporate în aceste caiete, în special impresiile personale ale cercetătorului.
Trebuie avut în vedere faptul că multe lucrări de cercetare ajung să devină eseuri literare, în care elementele subiective servesc la împodobirea cercetării riguroase.
Exemplul jurnalelor lui Charles Darwin
Charles Darwin a fost naturalistul englez care a dezvoltat teoria selecției naturale și este cunoscut ca tatăl teoriei evoluției. Pentru a-și elabora teoria, a călătorit ani de zile în diferite locuri de pe planetă.
În călătoria sa, Darwin a ținut un jurnal de teren (cunoscut și sub numele de jurnal de călătorie) în care a scris o serie de date strict științifice și, în același timp, experiențele sale personale. În acest fel, cititorul operei sale poate cunoaște problemele teoretice ale abordării sale științifice și contextul istoric și personal în care au avut loc cercetările.
În rapoartele sale, Darwin este un naturalist și un istoric, adică un om de știință care observă natura și, în paralel, un cronicar al timpului său care comentează tot ce se întâmplă în jurul său.
Fotografii: iStock - jxfzsy / lechatnoir
