definiția folclorului

Folclorul este un set de tradiții, obiceiuri și cântece, printre altele, a unui popor, o regiune sau o țară , și anume folclor, de asemenea , se face referire la ca folclor sau folclor , este expresia culturii unui popor și , prin urmare , care va distinge din rest; muzica, dansul, poveștile, legendele, istoria sa orală, glumele, superstițiile, obiceiurile, arta și tot acel produs al subculturilor sau grupurilor sociale care coexistă în oraș.

Folclor sau folclor este un termen care se referă la cultura populară și tradițională a unei regiuni, a unui oraș sau a unei țări. Este un concept care cuprinde activități foarte diverse: cântece, legende, dansuri, meșteșuguri sau sărbători.

În oricare dintre manifestările sale, folclorul ne permite să înțelegem istoria unui popor într-un sens vital și nu într-un sens teoretic. De fapt, cunoscând folclorul unui loc știm cum s-au îmbrăcat oamenii, ce sărbători au fost importante și cum s-au distrat.

Cuvântul folclor este de origine engleză, deoarece provine de la termenul folk, care înseamnă oameni sau oameni și de la cuvântul lore, care înseamnă tradiție sau cunoaștere. Există dovezi că termenul de folclor a fost inventat pentru prima dată în secolul al XIX-lea de un anticar britanic (William John Thoms), care a folosit noul concept pentru a se referi la antichitățile populare.

Criterii de referire la folclor

Deoarece este un termen atât de general, este relativ obișnuit ca acesta să fie folosit imprecis. În acest sens, trebuie subliniat faptul că nu tot ceea ce este popular este folcloric. Savanții folclorului stabilesc o serie de criterii pentru a se referi la aceste manifestări sociale sau culturale

- Este o moștenire împărtășită de un popor.

- Se transmite oral din generație în generație.

- Are un caracter anonim și în mod normal nu există un creator specific al tradiției folclorice.

- Manifestarea populară folclorică își are de obicei originea într-o funcție socială specifică (de exemplu, o sărbătoare pentru a sărbători sfârșitul recoltei).

- Expresia folclorului este un semn de identitate al unui grup și originea acestuia se găsește de obicei în lumea rurală.

- Există diferite moduri și variante atunci când vine vorba de exprimarea unui patrimoniu popular.

Exemple semnificative de folclor în contextul latino-american

- În Argentina, Festivalul Național de Folclor a avut loc în orașul Cosquín de la începutul anilor 1960 și se concentrează pe muzica populară națională.

- În diferitele state din Mexic găsim dansuri tradiționale (dansul vagoanelor, quetzalele sau penele).

- În Ecuador, folclorul este strâns legat de tradiția religioasă, în special fecioarele și patronii fiecărei regiuni.

- În Chile, Fiesta de la Tirana este sărbătorită anual, un festival în care muncitorii din mine desfășoară dansuri precum antawaras, chinezi sau diabladas.

- În Peru, festivalul Candelaria, care se ține în cinstea Fecioarei de la Candelaria, este o manifestare culturală cu componente muzicale, religioase și de dans.

Folclor viu, pe moarte și mort

Nu este ușor pentru folclor să rămână în viață, deoarece globalizarea și mass-media reprezintă forme unificatoare de cultură și divertisment colectiv.

Spunem că o manifestare folclorică este vie când este înrădăcinată într-o regiune (se ține periodic și are un număr mare de participanți).

Folclorul devine pe moarte atunci când este cunoscut doar de o parte a societății, de obicei persoanele în vârstă care își amintesc tradițiile copilăriei lor. Unele grupuri creează asociații culturale, astfel încât folclorul în criză să-și recapete splendoarea.

Vorbim despre un folclor mort când nimeni nu-l mai practică și a devenit o relicvă a trecutului.

Fotografii: iStock - KalypsoWorldPhotography / Global_Pics


$config[zx-auto] not found$config[zx-overlay] not found