definirea dialogului

Conceptul de dialog este unul care implică întotdeauna o conversație sau un schimb discursiv între cel puțin doi indivizi care interacționează. Provenind din greacă, termenul dialog este legat de sensul discursiv, deoarece exprimă prezența unei comunicări care este, în majoritatea cazurilor, orală, dar care poate fi dezvoltată și prin alte mijloace sau canale. În plus, dialogul este și o formă de scriere în care se relevă schimbul explicit de idei între două sau mai multe părți, utilizat în special în stilurile teatrale.

Prezența dialogului în genurile literare a fost prezentă din timpuri imemoriale și există deja înregistrări ale acestora în documentele moștenite de către vechii sumerieni. Mai târziu, dialogul a devenit deosebit de important în cultura greacă, în special prin Socrate și discursurile sale în care autorul a avut schimburi discursive interesante și infinite cu diferite tipuri de public.

În zilele noastre, cuvântul ne face mereu să ne gândim la existența unor elemente precum toleranța, respectul față de alte forme de gândire, angajamentul și o bună dispoziție, mai degrabă decât elementele discursive și dialectice, așa cum sa întâmplat astăzi. Se folosește în acest mod în principal în domeniul politicii internaționale în care diferite națiuni trebuie să lucreze zi de zi pentru a construi spații de înțelegere, toleranță și compromis dincolo de diferențe.

În mod normal, indiferent de mediul în care are loc, dialogul trebuie să aibă participanți deschiși la toleranță și respect pentru poziția celuilalt membru. Un dialog nu ar trebui să includă monologuri sau discursuri unilaterale sau elemente de impunere a unei poziții pe cealaltă. Practic, dialogul trebuie să fie caracterizat printr-o dezbatere constantă și un schimb de poziții pentru a găsi un obiectiv comun.