definirea sistemului economic

Conceptul de sistem economic este, fără îndoială, unul dintre cele de mare complexitate de definit, dar și cel mai interesant pentru ființele umane.

Sistemul actual care reglementează activitățile comerciale și economice ale unei națiuni

Înțelegem, în termeni generali, că sistemul economic este acel sistem implementat pentru a reglementa diferitele activități economice, precum și schimburile rezultate din cumpărarea și vânzarea de produse generate de oameni sau obținute din natură. Cu toate acestea, sistemul economic nu se limitează exclusiv la chestiuni economice sau comerciale, dar în multe privințe depășește aceste granițe pentru a include și concepte sociale, politice și culturale.

Achiziționarea de produse sau servicii, fabricarea, dezvoltarea și prezentarea acestora într-o societate constituie sistemul economic.

Cu toate acestea, poate lua diferite forme, în funcție de țara în care a fost dezvoltat și de stadiul istoric.

În zilele noastre, națiunile tind să se aplece spre economii de piață libere, deoarece tind să acorde mai mult credit pentru prosperitate și eficiență atunci când vine vorba de producerea resurselor.

Deși cei care sunt în favoarea acestui tip de sistem nu consideră că statul nu ar trebui să reglementeze unele aspecte, ei cred că este esențial ca inițiativa privată să fie cheia dezvoltării și îmbunătățirii economice a unei națiuni.

Capitalism versus intervenție de stat

Noțiunea de sistem economic există de când au apărut primele societăți și comunități umane. Acest lucru se întâmplă întrucât ființa umană este singura ființă vie care a realizat o organizare sau sistematizare productivă în scopul existenței pe termen scurt și lung. Diversificarea muncii (adică faptul că fiecare individ a fost dedicat unei activități productive specifice), adăugată noțiunii de schimb a acestor producții între diferite regiuni, apare odată cu primele forme umane ale societății și a evoluat foarte mult cu timpul.

Sistemul economic este una dintre cele mai puternice structuri care există în societățile umane. Acest lucru devine vizibil pe durata foarte lungă pe care o demonstrează în istorie sisteme economice precum feudalismul sau, în prezent, capitalismul.

Cea mai actuală versiune a sistemului economic este cea care s-a impus progresiv în Occident încă din secolul al XV-lea și apoi s-a răspândit la sfârșitul secolului al XIX-lea în întreaga lume: capitalismul.

Acest sistem economic se bazează pe producția de profit sau bogăție, cu alte cuvinte, capital. Astfel, pentru capitalism se stabilește o ierarhie clară, ceea ce înseamnă că oricine are mai mult capital are mai multă putere, nu numai la nivel economic, ci și la nivel social, politic și cultural. Capitalismul se bazează pe un consumism puternic care presupune că viața are sens doar prin consumul de bunuri și servicii înțelese ca fundamentale. Acest consum constant generează o mare disparitate între cei care au mijloacele și cei care nu le au și care, prin urmare, sunt lăsați în afara sistemului.

Teoria marxistă a fost o critică puternică a acestui sistem economic datorită acestei situații de inegalitate pe care o generează. Pentru Marx, sistemul economic cunoscut sub numele de comunism ar fi superior, deoarece presupunea deschiderea de bunuri, servicii și resurse naturale în același mod pentru toți oamenii, dispariția proprietății private și distrugerea noțiunii de muncă ca metodă de exploatare.

Pe de altă parte, există o propunere planificată sau, de asemenea, numită centralizată, în care producția și distribuția mărfurilor sunt direcționate de stat, care este cel care decide ce ar trebui produs și în ce cantitate.

Principala critică adusă acestei poziții este ineficiența, deoarece se dovedește imposibil ca un stat să poată procesa toate informațiile necesare pentru a genera o alocare corespunzătoare de resurse.

Dacă acest sistem trebuie să fie atribuit unui dezavantaj, este necesitatea lipsei de detalii pentru procesarea tuturor informațiilor.

Între timp, putem găsi o poziție intermediară față de cele menționate și este una care propune că eficiența economică va fi atinsă atunci când bunurile și serviciile sunt furnizate de ambele părți, de stat și private.

Dincolo de abordările prezentate, toate testate de-a lungul istoriei cu succes mai mare sau mai mic în funcție de context și de timp, trebuie să spunem că marea discuție de astăzi este ce ar trebui să fie intervenția statului în economie, adică, pentru a găsi punctul de echilibru în care generează beneficii și, desigur, pentru a opri incursiunea atunci când în loc de îmbunătățiri există întârzieri.