definiția jurnalistului
Jurnalist este o persoană care se ocupă mai mult sau mai puțin profesional în jurnalism prin orice mediu, indiferent dacă este vorba de presă scrisă, radio, televiziune și / sau mass-media digitală. Activitatea jurnalistului este asociată cu investigarea știrilor sau a problemelor de interes public și de actualitate prin diferite surse verificabile pentru diseminare. Figura jurnalistului este largă și, în funcție de mediul său de lucru, poate ocupa rolul de reporter, editor, editor, fotograf, designer, tehnician și alții.
Din punct de vedere istoric, primele practici care ar putea fi definite ca jurnalistice corespund cronicilor despre evenimente războinice sau povești eroice din culturile antice. În vremuri mai recente, au devenit disponibile descrieri ale călătoriilor cercetătorilor și cuceritorilor din epoca modernă. În acest sens, pentru mulți experți, blogul scris de cronicarul italian Pigaffeta în timpul călătoriei lui Magellan și Elcano constituie prima relatare jurnalistică a civilizației occidentale.
Dacă vorbim despre principiile care guvernează această practică, nu putem ignora căutarea și respectul adevărului, rigoarea investigativă și diseminarea informațiilor relevante pentru opinia publică. Când se referă la studiul practicilor jurnalistice profesionale, vorbește despre deontologia jurnalistului. Aceste variabile au o importanță cardinală, întrucât una dintre tentațiile mass-media difuzate, indusă de multe ori de nevoia imperativă de venituri comerciale, constă în notificarea conținutului care nu a fost verificat în mod corespunzător, ceea ce motivează generarea de „știri false” ", în opoziție deschisă la premisa fundamentală de căutare a adevărului care caracterizează jurnalismul.
Un jurnalist poate avea diferite specializări, cum ar fi jurnalismul de mediu, istoric, economic, cultural, politic sau științific. În ultima perioadă, mulți profesioniști din aceste domenii s-au implicat în jurnalism, dând naștere unui fenomen invers. Prin urmare, sunt observați sportivi sau foști sportivi care s-au aventurat în cronici sportive, precum și profesioniști din domeniul sănătății dedicați presei științifice.
Asociate noțiunii de jurnalism sunt conceptele de libertate de exprimare și libertatea presei, care în momente diferite din istorie și în diferite țări, atât în regimuri autoritare, cât și în regimuri democratice, nu sunt întotdeauna respectate. În unele zone ale lumii, profesia de jurnalism este considerată cu risc ridicat și organizații precum Reporterii fără frontiere sunt responsabile de investigarea și promovarea exercițiului transparent și liber al jurnalismului. Corespondenții din străinătate și din zonele de conflict armat se află într-o anumită situație de risc, ceea ce îi face vulnerabili.
Revoluția digitală și apariția noilor tehnologii au însemnat apariția unui nou tip de jurnalist, pe care unii îl califică drept ciber-jurnalist. Acest nou jurnalism se practică prin intermediul aplicațiilor care vin de pe Web 2.0 și, în multe cazuri, implică o participare mult mai directă și mai activă din partea cititorului și a cetățeanului. Din ce în ce mai multe mass-media au devenit conștiente de relevanța privitorului în construirea de știri fiabile și cu impact ridicat și, la rândul lor, cetățenii au învățat să ceară un jurnalism mai precis și de anvergură pentru propriile interese.
Ca corolar al acestor schimbări, s-a subliniat că oricine are acces la un sistem informatic și la o rețea socială poate acționa ca un fel de jurnalist. În realitate, aceste resurse digitale au motivat un grad ridicat de interacțiune între cetățeanul comun și mass-media. În consecință, multe instituții jurnalistice convenționale, chiar și vechi de câteva secole, au modificat modul în care se prezintă pentru a da loc unor strategii precum buletine informative, fluxuri, diseminarea prin Twitter sau Facebook și posibilitatea de a primi comentarii și opinii din diverse surse. Cu toate acestea, potrivit experților, această adevărată revoluție informațională nu numai că nu va fi asociată cu dispariția jurnalismului ca disciplină, ci, dimpotrivă, va duce la întărirea acestuia, pe baza nevoii tot mai mari de diseminare a știrilor către o proporție tot mai mare de potențiali subiecți interesați de accesul la informații.
